Childproofing the house or houseproofing the child

Anul trecut, in iulie, ne-am mutat din apartamentul nostru cu 2 camere cu vedere panoramica asupra ProTVului intr-unul putin mai incapator.

Primul cu Matei l-am petrecut intr-o casa care nu a fost gandita pentru un copil mic iar amenajarile facute de noi in plina perioada de nesting nu au intuit nici pe sfert ce urma sa vina. Sa nu uitam ca Mimi a fost mobil cam jumatate din aceasta perioada si totusi tot ne-a fost greu.

Asa ca am decis sa amenajam un teren de joaca in 2 dintre cele 3 camere ale locuintei actuale care sa ii permita lui Matei sa exploreze linistit.

Ce am facut:

- am inlocuit gresia cu parchet pe hol si in bucatarie, cazaturile sunt mult mai usoare acum;
- mobila are 1 metru inaltime, ca sa nu se poata catara pe ea (been there, done that);
- usile sunt blocate cu dispozitive de la Ikea;
- tot ce contine substante periculoase este incuiat intr-un dulap pe balcon;
- am ales o parte din electrocasnice incorporabile ca sa putem cocota cuptorul, avand in vedere ca inainte, cat era de mic, isi lipea mainile pe geamul fierbinte;
- avem un singur scaun cu domiciliul permanent in sufragerie, restul sunt pliabile si depozitate pe balcon astfel incat sa nu se poata catara. Daca il foloseste in activitati ilicite Herman pleaca in baie;
- exista 3 incaperi care se pot incuia, in functie de nivelul de obiecte fragile depozitate in momentul respectiv sau de etapa prin care trece Matei (dormitorul nostru si baile in perioada in care arunca lucruri in vasul toaleta);
- in camera lui avem un patut caruia i-am desfiintat lateralele astfel incat sa se poata da jos (si sa vina peste noi:) ) fara sa mai imi fie teama ca se arunca in cap, o comoda si o masuta (cu masuta si scaunele a durat destul de mult pana l-am convins sa nu le foloseasca ca trepte);
- am eliminat din prize (avand in vedere ca efectiv le smulgea din perete) si le tinem acoperite cand nu sunt folosite;
- cablurile calculatoarelor sunt prinse sub birou.